PODUL SPERANȚEİ – 2 – Osman Akdere

PODUL SPERANȚEİ – 2

Gina era inconştientă, rana de la cap îi sângera fără oprire. Vecinii au dus-o la spital, dar doctorii au spus că ea murise probabil pe drum. Era doliu în jur. O femeie tânără, frumoasă, sănătoasă, abia avea patruzeci de ani, mamă a trei copile, fusese omorâtă în bătaie de soțul ei. Ea îşi pierduse viața într-un mod foarte violent.
Gianni îşi revenise în timp ce soția lui era dusă de către vecini la spital, el rămăseze singur în acea casă, văzuse sângele din fața frigiderului, care era foarte mult şi se întindea peste tot. După ce a ajuns şi el la spital, acolo a preluat controlul. Dar Gina plătise prea scump! Gianni era cel care o trimisese la Dumnezeu.

Yuşka era sătulă de înfrângeri, oamenii pe care-i omorâse oara nu-i veneau în fața ochilor, înainte de a dormi? Era vreun moment să nu ss gândească la acei oameni pe care-i omorâse?
Vocea conştiinței se amestecase cu vocea justiției. A fost îndreptățită să facă ce a făcut, dar avea dreptul să ia vieți? Ea le dăduse lor viața? Ea le-a luat, Yuşka se gândea în fiecare noapte la acestea, spera că dacă îşi va deschide inima surioarei sale, poate va fi cea mai bună terapie pentru ea şi se va linişti.
Ea luase ce nu era al ei, ce nu dăduse ea, era oare normal, de aceea era copleşită. După ce stătuse în închisoare, terminase pedeapsa, putea să spună că s-a spălat de păcate, că nu mai este criminală?